Fostul arbitru FIFA ieşean Anton Heleşteanu, care în a doua jumătate a turului a condus gruparea patronată de Adrian Porumboiu, aşteaptă şi el cu interes partida de vineri (ora 19), din etapa a 19-a a Ligii I. Păstrînd proporţiile, acesta crede că întîlnirea poate fi comparată, spre exemplu, cu o confruntare dintre Dinamo şi Steaua.

– Cum vedeţi desfăşurarea disputei de vineri, de la Vaslui?

– Păstrînd proporţiile, întîlnirea dintre cele două echipe poate fi considerată un adevărat derbi moldav, care în zonă poate echivala chiar şi cu un Dinamo – Steaua. Într-un astfel de joc, plusurile şi minusurile sportive ale celor două formaţii pot fi anihilate de ambiţie şi de determinare. Aşa că meciul este deschis oricărui deznodămînt. Confruntările dintre ieşeni şi vasluieni au stîrnit în ultimii ani energii nebănuite, rivalitatea dintre cele două grupări fiind arhicunoscută.

– Cît de importante sînt punctele puse în joc pentru gazde?

– Pentru vasluieni, victoria este vitală, orice alt rezultat fiind similar cu îndepărtarea de locurile care duc în Cupa UEFA. Echipa lui Viorel Moldovan şi-ar compromite destul de mult şansele dacă nu va învinge vineri ori dacă, şi mai grav, ar pierde, cunoscută fiind situaţia actuală din clasament, unde Vasluiul se află la un pasiv de minus unu la "adevăr".

– Dar pentru ieşeni?

– Dacă pentru vasluieni lucrurile ar putea căpăta dimensiuni dramatice în cazul în care nu vor cîştiga, Poli poate privi disputa mult mai relaxată. Pentru oaspeţi, este un meci obişnuit în deplasare, pe care o eventuală victorie i-ar ajuta enorm în demersul lor de a se menţine în elită.

– Înţelegem că pică din calcule varianta unui rezultat de egalitate.

– Într-adevăr, această variantă este creditată cu cele mai mici şanse, deoarece nu avantajează pe nici una dintre combatante. Într-un asemenea meci nu mai contează nici calculele hîrtiei şi poate nici chiar valoarea de ansamblu a celor două grupări, ci mai degrabă forma de moment şi ambiţiile puse în joc la momentul respectiv.

– În ultimele partide directe din campionat disputate la Vaslui, gazdele nu au învins.

– Este foarte importantă şi tradiţia ultimelor confruntări, dar şi ascendentul moral. Excepţie făcînd partida din Cupa României, desfăşurată în toamnă, vasluienii nu au cîştigat în faţa Iaşului, iar din acest motiv înclin să cred că şi factorul emoţional va conta mult.

– Patronul Adrian Porumboiu a ajutat în iarnă Copoul, cedîndu-l aici în pauza competiţională pe sîrbul Petar Jovanovic, sub formă de împrumut pînă în vară...

– ... cînd jucătorului îi va şi expira contractul cu Vasluiul. Probabil că nu a dorit să-l mai plătească şi în retur, la finele căruia se va despărţi definitiv de el. Ar fi fost anormal să-i achite contractul în condiţiile în care nu mai intră în planurile lui Viorel Moldovan. Dar cum fotbalul a devenit o mică industrie în Liga I, cred că a fost urmărit exclusiv interesul financiar , dar şi cel al fotbalistului, adică acela de a juca. Chiar ţin să salut venirea la Iaşi a lui Petar, jucător pe care îl apreciez foarte mult încă din perioada în care am lucrat la FC Vaslui. Înainte însă de calităţile sportive, sîrbul este şi un caracter deosebit. Se pliază bine pe strategia Politehnicii, fiind un transfer foarte reuşit, iar în foarte scurt timp îl văd chiar titular în Copou.

– Cît de mult s-a întărit Vasluiul faţă de sezonul de toamnă?

– Am mai spus-o şi o repet, formaţia vasluiană va evolua în mod cert şi în toamnă în Cupa UEFA. Cunoscînd foarte bine forţa şi organizarea acestui club, sînt sigur că nu poate fi ratată calificarea. Cît despre întăriri, consider că Miljsavlevic şi Pavlovic sînt jucători exponenţiali, care au confirmat chiar din debutul sezonului de primăvară, din Ghencea, că pot face diferenţa în orice meci. Mi-au plăcut formidabil în partida cu Steaua, fiind mai mult decît evident că nu au fost aduşi doar după urmărirea evoluţiilor pe DVD-uri.

– Iaşul va fi însoţită la Vaslui de cîteva sute bune de fani. Cît de mult va conta în economia disputei încurajările publicului?

– Dintotdeauna a existat o mare rivalitate între echipele situate la o distanţă mai mică de 100 de kilometri. Aşa ceva am simţit, spre exemplu, şi la partida Bayern München – Nürnberg. Aportul publicului este nesemnificativ, fiind doar o găselniţă a oficialilor cluburilor. Ce, suporterii joacă pe teren?